Decizia de a cumpara un apartament vs. a fi chirias

Calculele si motivatiile din spatele cumpararii unui apartament sunt un subiect care ma mananca in degete sa il relatez inca de anul trecut. Se pare ca prietenu’ Dragos Manac e mai harnic, si a scris cate-n luna si in stele, totul. Va recomand articolul lui cu mare drag.

http://www.manac.ro/2008/05/19/cumperi-sau-stai-cu-chirie/

Eu personal am optat pentru a doua varianta, de cand mi-am pus problema pentru prima data.

Adevarul despre magazinuldecase.ro

Am tacut din gura vis-a-vis de acest subiect pana acum, cat ca il planificasem demult, insa ma vad nevoit sa scriu, fiinda a inceput sa se sara calul. Wall-Street ne anunta ca site-ul magazinuldecase.ro a intermediat tranzactii imobiliare de 25 milioane de EUR, de la infiintare si pana acum. Adica intr-un interval de timp scurt. WOW!, zice romanul de rand. Ce tari sunt baietii astia! N.R. Chiar sunt niste tineri promitatori.

Numai ca, hai sa va detaliez cateva aspecte, bazandu-ma pe experienta de zi cu zi. Apropo:

• articolul vine din partea PR-ului companiei respective, sau ma rog, poate direct din partea conducerii;
• ei pur si simplu iau banul omului (40-80 RON), vin la el acasa pentru poze, iar apoi listeaza pe site-ul lor proprietatea.

Deci vorbim doar despre un serviciu de mica publicitate pe Internet, pe un site, destul de scump, si care nu garanteaza absolut nici un rezultat.

1. Multi proprietari (si aici intra si cei indeajuns de destepti sa gaseasca pe internet magazinuldecase) pun proprietatile pe mai multe site-uri. Ba mai mult, daca tot le-au facut baietii cateva poze, au de unde sa ia si sa puna pe celelalte site-uri. Adica au expunere bunicica, si nu exclusiva din partea laudarosilor de la magazinuldecase.
2. Proprietarii pun anunturile si la ziar, ca doar e ieftin si relativ sigur. Alta sursa de clienti potentiali, asadar.
3. Agentiile destepte folosesc minunatul site ca sursa de apartamente pentru clientii interesati, avand la dispozitie atat detaliile apartamentului, cat si datele proprietarului, poze, baze de date cautabila s.a.m.d. Deci isi fac o idee inca de la inceput daca merita sa abordeze proprietarul. Una peste alta, cunosc agentii care promoveaza proprietati gasite si nevandute dupa saptamani de listare in magazinuldecase, pe care eventual le vand ele.

Practic, apartamentele se vand bine mersi prin canale cat se poate de diversificate, dar domnii de la magazinuldecase isi atribuie intregul succes al operatiunii, bazandu-se pe o simpla listare pe un site. Ce sa spun!

Tin sa il anunt pe Matei Malos, director general acolo,  ca tranzactiile imobiliare sunt chestiuni delicate, implica emotii si sume de bani intalnite de cel mult cateva ori in viata unui om simplu, si ca prin metode exclusiv tehnice “nu se face”. Le da impresia ca se face, dar nu e chiar asa. Se uita un mare cuvant: increderea, pe care o genereaza agenti/intermediari profesionisti. Acestia (agentii) nu doar inspira incredere prin tinuta, mod de lucru, abordare, prestanta s.a.m.d., ci si verifica acte, insotesc clientii, se lupta pentru ei. Iar acestia se intorc de fiecare data, si iti mai si recomanda alti prieteni. Ei, asta e valoarea oferita, si pot sa le dau sute de exemple de tranzactii cu probleme, in care particularii s-au crezut mai destepti decat papa si agentii imobiliari, si au avut de pierdut, intr-o forma sau alta. Daaa, unii chiar sunt cunoscatori, dar majoritatea desigur ca nu fac parte din aceasta categorie. 

Acum sa va spun cate ceva despre agentiile HIRSH si metodele noastre: oferim standard, GRATUIT, aceleasi servicii pe care magazinuldecase le ofera (poze, listare online pe un site), plus inca vreo 15-20 de servicii diferite. Amintesc doar chestiuni de baza ce tin de evaluarea proprietatii, pregatirea pentru vanzare, publicitate prin ~10 canale diferite care genereaza o expunere mult superioara fata de magazinuldecase, asistenta cu actele, negocierile si insotirea clientilor in procesul de vanzare/cumparare. Asta se numeste vanzare profesionista. Si pentru care e normal sa fii platit un comision de succes, adica renumitul 3%. Sau chiar 6% in tari civilizate!

Va rog sa nu ma intelegeti gresit! Ii admir pe tinerii din spatele magazinuldecase, fac lucruri bune si interesante, si vor avea un viitor profitabil, indiferent ce afaceri vor face. Dar ma deranjeaza ca au impresia ca stiu totul despre domeniul imobiliar (ceea ce la varste sub 24 ani – din cate inteleg - e cam greu), si mai rau, isi iau credit pentru niste actiuni care le contabilizeaza (si) alte parti implicate, cei care au facut de fapt vanzarea unei proprietati care se intampla sa fie si pe magazinuldecase.

Diferenta culturala – sa zicem

Simon din Marea Britanie imi atrage atentia ca daca esti bucurestean si ai peste 35 ani, atunci sigur ai facut ceva gresit daca nu detii unul sau mai multe apartamente (nu pe credit!), insa cati cetateni britanici pot sa se laude cu asta? El, de exemplu, a venit sa lucreze in Romania cu sotia, pentru ca e prea scump si nu isi permite sa traiasca in tara sa natala.

Cam asa este, n-am (de) ce sa comentez.

powered by performancing firefox

Punct de vedere asupra locului de parcare

Wall-Street ne anunta recent cum ca “Pretul unui apartament nou intr-un ansamblu rezidential modern din Capitala poate fi mai mare cu pana la 17.500 euro din cauza locurilor de parcare amenajate de dezvoltatorul proiectului in imediata apropiere a imobilelor.”

Sunt de acord, asa este. Am vazut pe piata preturi intre 5700 EUR si 17500 EUR. Dar sa vedeti ce imi spune un prieten care si-a luat apartament cu loc de parcare (pentru al sau “seria 5″) intr-un ansamblu rezidential nou:

Bah, io mi l-am luat intre doi stalpi! Macar mi-o lovesc singur decat sa mi-o gasesc zgariata de altii.

Eu personal astept varianta cu urcarea masinii cu liftul pe terasa apartamentului, la etaj.

powered by performancing firefox

Cel mai scump teren din lume

Se pare ca este vorba despre Central Park din New York, care a fost recent evaluat cu ocazia unui articol in New York Magazine. Va rog asigurati-va ca stati bine pe scaun.

528.783.552.000 USD

Da, ati citit bine: 529 miliarde de dolari. Iar asta nu e tot. Autoritatile orasului au platit intre anii 1853-1856 pentru respectivul teren suma de 5 milioane de dolari. O apreciere rezonabila, nu?

Poate noi romanii am fi tentati, daca terenul ne-ar apartine (avand in vedere ultimele dezvoltari mioritice), sa vindem cate-un hectar din imensa parcela, ca sa construim niste blocuri. Tzzrrrr: raspuns gresit. Terenul nu se va vinde vreodata pentru ca valorile proprietatilor din Manhattan sunt atat de ridicate tocmai din cauza parcului, iar acestea ar scadea dramatic daca acel loc ar fi inlocuit de zgarie-nori. Expertii numesc asta “cea mai buna utilizare a terenului”.

Eu nu pot decat sa sper ca unde trebuie sa se auda, se va auzi. Pentru ca ma supara de fiecare data cand constat aparitia unui nou turn de sticla pe langa Herastrau.

Citeste totul despre Central Park aici.